Dero, taranii si advartaizingu’

Nimic nu cred ca este mai enervat in produsele noastre media, decat reclamele la detergenti. Exact, acele reclame, pline de alb, de bunici intorsi din mina, de recorduri batute de copii handicapati sau care pescuiesc ca tampitii in balta cu magnetul, pline de temperaturi scazute si de formule alchimiste care mai de care revolutionare.  Dero cu aloe vera, dero cu miros de levantica, dero cu cocolino, dero cu lenor, dero alb-dalb, dero cu bere. Mama dracu’, cum apare o alta versiune, brusc este mai revolutionara decat cealalta. Ca sa nu mai spun de personajele din reclame, ca sunt asa de enervante incat le-as turna in gat jumatate de cutie sa-i vad cum fac baloane colorate. Ma enerveaza oamenii fara imaginatie, care ne indobitocesc cu reclame cretine (vezi ala cu Bonux)  – unde apare scroafa aia cu negul pe fata, da da, aia care are TOT TIMPUL detergent in poseta!!! Stiu ca femeile cara tot soiul de chestii nefolositoare prin geanta, dar chiar asa?!? Si de parca avem nevoie de reclame unde sa vedem o mama ce si-a ratat tineretea turnand plozi pe banda rulanta, ca sa ne arate ce usoara ii e ei viata acum, de cand spala cu detergentul x sau y. De cate ori apare vreo reclama la detergenti, alerg ca disperatul prin casa dupa telecomanda sa schimb cat mai repede. Prefer reclamele la Prostamol, sau laxative, chiar si stirile de la ora 17 sunt mai bune.  Dupa mine dero ar trebui sa fie in doua variante. Dero manual si dero automat.

Cea mai enervanta reclama:

Semnat Homo

Advertisements

2 thoughts on “Dero, taranii si advartaizingu’”

  1. da te rog o idee de reclama la detergent care sa nu contina femei cu copii si classic usual shit P.S. aia cu bunicul era oricum printre cele mai tari.

Comments are closed.